Marile schimbari

Car dupa mine jurnalul si greutatea lui. Chiar si asa, inca gol, ma apasa. Ca intr-o poezie a copilariei mele in care colacul de vara trecuta ramasese mic si ma intrebam daca si marea imi ramasese mica. Asa ma intreb acum, daca, dupa ce-l voi umple, greutatea jurnalului, a cuvintelor din el, ma va coplesi.
Incerc [...]

Pe neve

Mi-s atat de dragi prietenii mei . . . dar mai dragi atunci cand incearca sa aibe grija de mine ca de un copil ce sunt.
Mi-s dragi cand insista sa ma duca acasa cu masina chiar daca eu prefer sa merg pe jos si o fac de ani intregi (mi-a zis mama odata ca mersul [...]

Yayaca mea

Sangele de grec e incapatanat, e mandru si galagios.
Asa cum e yayaca mea. Incapatanta, refuzand sa-i vorbeasca sotului ei cu zilele, bunicul asezandu-se in fata ei si implorand-o “Irini spune ceva!”; mandra, mandra de tara ei, de cine e, mandra cu nepoatele ei; galagioasa, vorbind mult, comentand, ba cantand, ba trancanind, ba barfind vreo “cucoana” [...]